Cine suntem?
Unica companie de proiectare și construcții din Republica Moldova fondată în 2020, având deja 2 proiecte de casă pasivă în Republica Moldova: o casă Low-Energy Building certificată de ”Passive House Institute” (PHI) din Germania, și o altă casă pre-certificate de PHI la nivel ”Premium Passive House”, pe lângă alte zeci de case eficiente energetic realizate.
Begu Valentin – consultant acreditat de PHI, în proiectarea și consultanță de eficiență energetică pentru clădiri noi și renovări în standardul de casă pasivă și Low-energy PHI (deocamdată unicul din Republica Moldova).
Membru al Asociației Internaționale de Case Pasive (IPHA) și Asociației Casa Pasivă din România (PHAR).
Principiile unei Case Pasive (inclusiv Low-Energy PHI)
Standardul de casă pasivă, cât și cerințele stricte de eficiență energetică se bazează pe câteva principii generale, pe cât de simple, pe atât de importante
Termoizolația
Toate componentele opace ale anvelopei exterioare ale casei trebuie foarte bine termoizolate – fundație, placa pe sol, pereții exteriori, acoperiș etc. Astfel se va crea ca și un ”termos” ce practic nu mai este influențat de exterior.
Ferestre de casă pasivă
Se vor folosi doar ferestre ultra-performante cu profil, sticlă, baghetă termică cu pierderi foarte mici de căldură, obligatoriu cu Argon sau Krypton. La fel se va alege doar uși exterioare care corespund criteriilor de eficiență energetică.
Ventilația cu recuperare de căldură
Se va asigura o ventilație eficiență 24/7 ce va economisi la facturi prin recuperarea căldurii, și va asigura permanent aer proaspăt la interior, păstrând indicii de calitate a aerului la parametrii normali de sănătate.
Etanșeitatea clădirii
Clădirea trebuie să fie etanșă la orice infiltrații de aer din interior sau exterior. Cu alte cuvinte ”nu trebuie să sufle” pe nicăieri. O casă neetanșă poate pierde de 2-3 ori mai multă căldură decât o casă bine etanșată.
Eliminarea punților termice
Toate colțurile, îmbinările, pătrunderile, elementele structurale trebuie proiectate și executate pentru a fi eliminate sau diminuate punțile termice, ce sunt ca niște ”zone reci” rude cu mucegaiul, igrasia, degradările structurale și alte probleme.
Aporturile solare și umbrirea
O casă pasivă este proiectată astfel încât iarna să între în casă cât mai mult soare, ce reprezintă căldură gratis, iar vara se gândesc anumite elemente de umbrire încât să minimalizăm razele soarelui la interior, scăzând din sarcina pe răcire.
Controlul parametrilor de sănătate
O casă pasivă este apriori o casă sănătoasă, unde atrâgând atenție sporită la parametrii de trai interiori (umiditate și temperatură constantă tot anul, calitatea aerului ș.a.) se obține un climat sănătos și confortabil.
Prietenoase cu natura
O casă ce consumă aproape deloc energie, este și o casă prietenoasă cu mediul, care aproape deloc nu mai poluează natura, controlând și parametrii emisiilor de CO2, axându-se și pe surse regenerabile de energie.
Întrebări frecvente
Care sunt costurile pentru o casă pasivă în Republica Moldova sau România?
La nivel global, o casă pasivă costă cu circa 5-10% mai scump decât o casă obișnuită, pe când în România și Republica Moldova se poate trece de această diferență. Însă investiția inițială este rapid recuperată prin facturi cu circa -90% mai mici.
Cât consumă o casă pasivă?
Necesarul anual de căldură este limitat la maxim 15 kWh/m2an. De exemplu pentru o casă pasivă de 150 m2 interiori, pentru a menține +20 °C, vor fi necesari 2250 kWh de energie pentru întreaga perioadă de încălzire (octombrie-aprilie), ce ar fi echivalent cu 225 m3 gaz (175 euro) / 750 kWh curent electric pentru o pompă de căldură (100 euro) / 2250 kWh de curent electric pe încălzire electrică (300 euro). Repet – acesta e necesarul anual de încălzire!
Cum se încălzește o casă pasivă?
În principal necesarul de căldură al unei case pasive este datorat aporturilor solare și aporturilor interne (tehnica din casa, activitățile oamenilor etc), iar ceea ce rămâne (maxim 15 kWh/(m2an) este suplinit de un sistem de încălzire, care poate fi realizat prin simpla încălzire a aerului din sistemul de ventilație + un mic radiator în baie pentru confort, și până la de exemplu încălzire în pardoseală având ca sursă o pompă de căldură, cazan pe gaz sau alte surse regenerabile sau electrice.
Cum se răcește o casă pasivă?
O casă pasivă este proiectată din start încât sarcina de răcire să fie sadisfăcută în primul rând gratis de răcire pasivă (forme arhitecturale ce creează umbre, pereți cortină, marhize, jaluzele etc), și abia atunci când acestea nu sunt suficiente, sunt proiectate elemente de răcire activă, ca de exemplu un singur aparat de aer condiționat pentru o întreagă casă.
O casă pasivă este ca un ”termos”, nu este acest lucru dăunător?
Este adevărat că o izolație groasă, ferestre montate corect și o casă etanșă, face o casă ca un ”termos” unde aerul interior nu comunică deloc cu cel exterior. Totuși într-o casă pasivă este obligatoriu o ventilație cu recuperare de căldură ce lucrează permanent 24/7, 365 zile din an, asigurând aer proaspăt mult mai calitativ decât dacă ai deschide natural ferestrele, o recuperare de căldură înapoi în casă și care consumă foarte puțin (sunt doar 2 ventilatoare ca la un laptop).
Doar casele rezidențiale pot fi ”pasive”?
Nu! Orice construcție, indiferent de destinație, poate fi proiectată și construită în standardul german ”Passive House”. În lume sunt o sumedenie de școli, grădinițe, spitale, magazine, clădiri comerciale și de oficii sau fabrici certificate ca și clădiri pasive.
Ce înseamnă ”certificarea” unei clădiri pasive?
Certificarea celor de la ”Passive House Institute” este ca o confirmare documentală a faptului că ai o casă pasivă, reprezentând un proces prin care se verifică cu atenție proiectul, execuția, componentele și materialele folosite, sistemele inginerești, documentele și fișele tehnice, se controlează toate dovezile și calculele din PHPP de proiectare a casei pasive. Poți dovedi că ai o casă pasivă adevărată doar dacă ai confirmarea de la Institutul de Case Pasive, cu care conlucrăm.
Am bani pentru o casă pasivă, convinge-mă că am nevoie de ea!
O casă pasivă nu mai depinde aproape deloc de prețurile la energie, având un consum foarte mic, fiind astfel independenți energetic. Investiția inițială se recuperează deseori în 5-10 ani, iar dacă calculăm perioada de 30-50 ani de trai, corelat cu costurile ce mereu cresc la energie, materiale, manopera, dobânzi și inflația banilor – ieși pe plus pentru tot restul vieții. Casele pasive sunt case proiectate conform multor parametri interiori de confort și sănătate, îmbunătățind calitatea vieții (temperaturi și umiditate constantă tot anul, indici de CO2 și altele de aer controlați permanent, fără zone reci lângă ferestre, uși sau altele etc), plus ce are o execuție ce în timp nu duce la degradări structurale și alte probleme (cum au toate casele după 5-10 ani ce necesită deja renovări). O casă pasivă poluează mult mai puțin natura, fiind practic casele viitorului. O casă pasivă e predictibilă, în sensul că fiind proiectată și certificată, se comportă în perioada de exploatare exact ca și în calculele teoretice (marja e 95-98%, nicăieri în lume nu se atinge o astfel de prognoză).
Doresc o casă pasivă în Republica Moldova, ce trebuie să fac?
Trebuie doar să ne contactezi, ne ocupăm noi de restul. În fond, procesul se aseamănă ca și o proiectare și execuție obișnuită, doar că termenii sunt ceva mai mari, iar verificarea și controlul este mai strict. E și firesc, atenția la detalii, proiectarea minuțioasă, calculele PHPP de eficiență energetică a unei case pasive, consumă ceva mai mult timp și efort.
In ce zone climaterice pot fi construite case pasive?
Casele pasive pot fi construite oriunde în lume, fiind proiectate și gândite inclusiv în dependență de una din cele 7 zone climaterice generale, cât și conform condițiilor particulare ale fiecărui lot de teren dintr-o anumită localitate.
Case pasive certificate în lume
În prezent sunt aproape 6000 de clădiri pasive în lume, împărțite conform claselor de eficiență Passive House Classic, Passive House Plus, Passive House Premium, inclusiv case Low-E conform celor de la Passive House Institute. Iată câteva exemple:
Casă pasivă Premium din București, România. Anul construcției 2023. Suprafața 257 m2.
Consumul anual de încălzire 13 kWh/(m2an). Consumul anual de răcire 14 kWh/(m2an). Realizată din structură din beton-armat și zidărie exterioară din BCA Ytong A+ cu 250 mm vată minerală. Acoperișul plat termoizolat cu 300 mm XPS, iar fundația cu 200 mm XPS.
Centrală de ventilație cu recuperare de căldură și entalpie, pompă de căldură sol-apă pentru prepararea apei calde menajere și încălzire.
Detalii: https://passivehouse-database.org/index.php?lang=en#d_7042
Casă pasivă Plus din Odawara, Japonia. Anul construcției 2021. Suprafața 100 m2.
Consumul anual de încălzire 17 kWh/(m2an), însă putând fi certificată prin criteriul alternativ de 10 W/m2 Sarcina termică de încălzire, asigurat de o pompă de căldură aer-apă. Ventilația desigur este cu recuperare de căldură și entalpie.
Casa este realizată din plăci structurale din lemn, cu pereții exteriori și acoperișul termoizolați cu 190 mm și respectiv 235 mm spumă uretanică rigidă, iar fundația cu 140 mm.
Detalii: https://passivehouse-database.org/index.php?lang=en#d_6715
Clădire pasivă Classic din Düsseldorf, Germania. Anul construcției 2018. Suprafața 2303 m2.
Necesarul anual de încălzire 13 kWh/(m2an), necesarul anual de răcire 0 kWh/(m2an). Este o clădire administrativă și de birouri realizată din zidărie, ce se încălzește cu o pompă de căldură și gaz, iar necesarul de apă caldă fiind asigurar pur electric.
Sistemul de ventilație este asigurat prin intermediul mai multor centrale Atrea Duplex 9000 Multi cu debite până la 11.300 m3/h fiecare.
Detalii: https://passivehouse-database.org/index.php?lang=en#d_6554
Casă pasivă Classic din Prince George, Canada. Anul construcției 2020. Suprafața 301 m2.
Necesarul anual de încălzire 15 kWh/(m2an). Necesarul anual de răcire 2 kWh/(m2an). Este vorba de o clădire administrativă de oficii realizată pe structură din lemn, termoizolată între grinzi cu izolație densă din fibre celulare 406 mm, acoperișul termoizolat cu 990 mm de celuloză, iar fundația cu 400 mm de polistiren EPS.
Încălzirea se face prin compost obținut din deșeuri din lemn de la producătorii locali. Apa caldă e obținută direct electric. Se folosesc două centrale de ventilație cu recuperare de căldură.
Detalii: https://passivehouse-database.org/index.php?lang=en#d_6750
Clădire pasivă Classic din Clayton, Australia. Anul construcției 2020. Suprafața 15.860 m2.
Consumul anual de încălzire 9 kWh/(m2an), iar necesarul anual de răcire fiind de doar 14 kWh/(m2an). Este vorba de un campus universitar ”The Woodside Building for Technology and Design” al universității Monash.
Este în sine o construcție metalică, bine termoizolată și etanșă, cu surse regenerabile de energie, fiind una din cele mai moderne și inovaționale proiecte din zonă.
Detalii: https://passivehouse-database.org/index.php?lang=en#d_6488
Case pasive în Republica Moldova
În prezent avem doar două clădiri certificate de PHI în R.M. – prima este grădinița de mai jos, realizată cu suportul partenerilor externi, iar a doua este o casă rezidențială certificată Low-E Building, ce a fost proiectată și construită de noi. O altă casă pe cale de certificare, care deja a primit pre-certificarea PHI, la fel a fost proiectată și construită de compania noastră – Premium House SRL!
Clădire pasivă Classic din Călărași, Republica Moldova. Anul construcției 2017. Suprafața 817 m2. Consumul anual de încălzire 15 kWh/(m2an).
Grădiniţa DoReMicii a fost proiectată şi construită cu susţinerea financiară şi asistenţa tehnică din partea Germaniei, fiind cea mai energo-eficientă instituție publică din Republica Moldova.
Este structură de beton și zidărie de 40 cm cu termoizolația pereților exteriori cu 300 mm vată minerală, fundația cu 200 mm polistiren XPS, iar acoperișul cu 300 mm vată minerală.
Detalii: https://passivehouse-database.org/index.php?lang=en#d_5361 si în articolul Agora.
Clădire pasivă Premium din Ialoveni, Republica Moldova. Anul construcției 2021-2025. Suprafața 106 m2. Clădirea este pre-certificată de Passive House Institute.
Necesarul anual de încălzire 14 kWh/(m2an), iar de răcire doar 6 kWh/(m2an). Casa este realizată din BCA 300 mm termoizolați cu 300 mm polistiren grafitat. Acoperișul casei are 400 mm polistiren XPS cu șapă ușoară cu bule de polistiren, fundația cu 200 mm XPS iar placa peste sol cu 250 mm de polistiren XPS.
Casa va fi încălzită cu o pompă de căldură aer-apă, răcită cu un singur condiționer, desigur schimbul de aer fiind realizat cu o ventilație cu recuperare de căldură și entalpie.
Detalii: https://premiumhouse.md/proiecte/premium-passive-house/
Prima clădire Low-E din Republica Moldova certificată de Passive House Institute, din Ciorescu, mun. Chișinău, Republica Moldova. Anul construcției 2023-2024. Suprafața 155 m2.
Necesarul anual de încălzire 29 kWh/(m2an), iar de răcire de 23 kWh/(m2an). Structura casei este din BCA 250 mm termoizolați cu 200 mm polistiren grafitat. Acoperișul casei are o medie de 300 mm polistiren XPS, iar fundația și placa pe sol cu 150 mm polistiren XPS. Casa dispune de ventilație cu recuperare de căldură, încălzire în pardoseală, cazan pe gaz și aparate de aer-condiționat.
Respectiva clădire a fost prezentată la 2 evenimente internaționale, și anume la Conferința Passive House Bootcamp 3.0 organizată la Brașov pe 18-19 octombrie 2024 și la nZEB Expo organizat între 1-3 noiembrie, la BT Arena, Cluj Napoca, unde a avut loc și înmânarea oficială a certificării!
Detalii: https://passivehouse-database.org/index.php?lang=en#d_7714 și https://premiumhouse.md/proiecte/low-e-phi-ciorescu/
Doresti o casa pasiva? Contacteaza-ne!
Serviciile de proiectare și construcție a unei case pasive certificate la nivel internațional de către Passive House Institute din Germania, sunt disponibile pentru clienții din Republica Moldova.